David zis şi Trane face o scurtă demonstraţie a abilitaţilor sale pe coarda intinsă între doi copaci.
Noi privim, ne motivăm până ajungem să ne mişcăm înspre a deveni mai buni. Deci, vedem Slackline cu Trane.
Ce ne propunem prin acest proiect?
Să atragem atenția asupra consumului excesiv de plastic.
Să ajutăm oamenii să conștientizeze efectele nocive pe care le are poluarea cu plastic asupra întregii planete.
Să informăm despre alternativele responsabile față de mediu.
Să implicăm comunitatea în activități creative și eco-sustenabile (vizionari de documentare, lecturi publice, scriere creativă, biblioteci umane, acțiuni de ecologizare, ateliere de reciclare creativă etc.)
Să insuflăm oamenilor dorința de-a elimina pe cât posibil plasticul din viețile lor.
Plastic Free July este o mișcare internațională care crește de la an la an. Efectele ei sunt imediate, din ce în ce mai mulți oameni conștientizează cât plastic produc involuntar în fiecare zi și încep să schimbe treptat mici obiceiuri nocive și să le înlocuiască cu altele responsabile față de mediu. Cum funcționează? Prima etapă nu constă în a recicla, ci în a refuza să folosești plastic de unică folosință atunci când nu ai cu adevărat nevoie de el. Pahare de cafea de unică folosință, caserole de plastic pentru mâncarea comandată la birou, sticla de apă de la sală, paiul de la cocktail-ul pe care îl cumperi când ieși în club, sacoșa de plastic care se rupe de la magazin până ajungi acasă cu cumpărăturile etc. Soluții alternative există și sunt acolo, chiar la îndemâna noastră. Tot ceea ce trebuie să faceți este să vă informați și să le puneți în practică.
Dacă este primul iulie fără plastic la care participați, atunci e posibil să fiți un pic dezorientați așa că iată câteva idei:
– cumparaturile fără plastic se fac mult mai ușor în piața unde puteți să puneți în ce sacoșă textilă sau casoletă vreți
– tot în diverse piețe se pot găsi și condimente la vrac, chia, sucuri naturale în sticlă (Oborul e Raiul, dar găsiți și prin alte piețe)
– iar dacă piața nu vă e la îndemană, din Mega Image fructele și legumele neambalate se pot pune în orice pungă aveți: textilă, una de plastic pe care deja o aveați de acasă. Se poate lua fară probleme mâncare gătită în casoleta adusă de acasă.
– în Kaufland găsiți câte ceva produse la vrac (dar, cel puțin în cel de la mine era foarte săracă oferta) și fructe și legume neambalate. Însa Raiul pe pământ din punct de vedere cantitatea și calitatea produselor la vrac e Auchan: au un perete întreg de containere pentru produsele bulk și o insulă în mijloc tot cu produse de genul, pe care le puteți lua în punguțe de hârtie ce se pot refolosi.
– și cea mai simplă acțiune este refuzarea paiului de plastic la ieșirile în oraș. Nu e greu să fim verzi. ?
text via cutiadecarton.com si korydeea.com
“Pe malul Dunării. Ați fost vreodată? V-a uimit bogăția de verde? Calmul turmelor de oi la păscut? Păsările, care își ascund cuiburile în lunca ei și se lansează în zbor de lângă tine? Și oamenii.. repeziți și darnici. Țanțoși și săritori. Ambițioși și toropiți de căldură, în zilele toride de vară. Din toate-acestea adunate, din firul de lână al oilor blânde, vopsit în toate culorile florilor de luncă, și împletit, cu măiestrie și migală, de mâini de oltence harnice, pleacă spre lumea largă covoarele tradiționale oltenești.
Covor după covor, doamna Nadu a adunat istoria lumii arhaice, din care se trage, în culori și modele. A cotrobăit în lăzi de zestre și în amintirile bunicelor. Apoi, cu toate strânse împreună, a stârnit dorința de a învăța în inimile și în mințile femeilor talentate din zona ei.
Din șuvoaie de apă, din flori și minerale, din lână și tină, din tradiție și ambiție, s-a născut o afacere modernă, prosperă și profund satisfăcătoare pentru toți cei care îi dau viață. Acum, oameni din toate colțurile lumii se bucură de culorile, căldura și atingerea lor. Și se mândresc cu ele și le cresc faima.
Fiecare obiect din acest mic muzeu înseamnă povestea unui artist popular. Dacă un singur colț de lume românească a dat naștere unui asemenea atelier de țesut covoare tradițional oltenești și.. într-un singur colț al său sunt expuse poveștile a peste 20 de artiști populari, necunoscuți nouă vreodată…
Câți artiști populari, autentici, talentați și deținători de secrete are, de fapt, România?
Câte povești moderne s-au construit sau se pot construi, în țara noastră, din istoria și tradițiile țăranilor ei?
Cât de bogați suntem, de fapt?!